Înainte de șireturi, era o bucată de piele
Încearcă să-ți imaginezi o zi de mers fără talpă separată, fără branț și fără cutie cu numărul tău. Ai o bucată de piele, câteva găuri pe margine și o curelușă cu care strângi totul pe picior. Așa arată ideea din spatele unor forme vechi de încălțăminte, inclusiv al opincilor din portul tradițional românesc. Într-o opincă bună, pielea trebuia să îmbrace piciorul și legăturile să o țină la fiecare pas.
Astăzi poți alege între sandale, ghete, pantofi de piele și sneakers cu mai multe straturi în talpă. Istoria dintre aceste forme are cotituri: într-un singur loc puteau exista, în același timp, încălțări pentru lucru, pentru sărbătoare și pentru drum. Iată cum s-au schimbat materialele și ce poți observa din povestea lor chiar în perechea pe care o porți azi.
Cum se încălțau strămoșii noștri în satele românești?
Opincile sunt printre cele mai ușor de recunoscut piese ale portului tradițional. Unele erau făcute dintr-o singură bucată de piele, cu marginile strânse în jurul piciorului. Nojițele, legăturile care fixau opinca, puteau fi din curele de piele sau din lână împletită. Obielele erau bucăți de țesătură înfășurate pe picior. Între piele și talpă puteai avea, așadar, un strat textil, cu un rol asemănător celui pe care îl are astăzi șoseta.
Inventarul Institutului Național al Patrimoniului consemnează inclusiv o pereche de opinci din piele de vită cu gurgui, vârful ridicat și strâns. O altă pereche, descrisă drept opinci femeiești, are nojițe din lână neagră răsucită și împletită. Uită-te cu atenție la cele două fișe și vei vedea cât de diferit putea fi rezolvat același lucru: fixarea încălțării pe picior. Pereche de opinci, fișa INP · Opinci femeiești, fișa INP

Pantoful de acum 5.500 de ani descoperit într-o peșteră
În peștera Areni-1 din Armenia, arheologii au găsit un pantof de aproximativ 5.500 de ani, făcut dintr-o singură bucată de piele de vită, cu perforații pentru legături. În interior s-a păstrat iarbă. Cercetătorii au propus mai multe explicații pentru prezența ei, inclusiv izolarea sau păstrarea formei încălțării. Rolul exact rămâne incert.
Pantoful seamănă, ca principiu de construcție, cu o opincă. Asemănarea arată că o bucată de piele adunată în jurul piciorului este o soluție care a apărut în locuri și epoci diferite. Originea directă a opincilor românești nu poate fi stabilită din această asemănare. Au existat și alte soluții vechi, inclusiv sandale din fibre vegetale, iar materialele organice se păstrează rareori atât de bine. Studiul arheologic despre pantoful de la Areni-1
Ce puteai afla despre un om uitându-te la încălțările lui?
Imaginează-ți că găsești doar o talpă: profilul, grosimea și urmele de uzură îți spun deja ceva despre cum a fost folosită. Colecția de încălțăminte romană de la Vindolanda, la marginea Imperiului Roman, include tălpi cu ținte metalice, unele așezate în modele decorative. Alte piese au decupaje sau margini ornamentate. Chiar și în interiorul aceleiași comunități, utilitatea și gustul personal puteau lăsa urme diferite. Expoziția Vindolanda, Bata Shoe Museum
Același exercițiu funcționează cu pantofii de azi. Întoarce o pereche de ghete și apoi una de pantofi eleganți. Uită-te la suprafața care atinge solul, la grosime și la cât de ușor flexează fiecare. Forma și materialul îți dau indicii mai utile pentru alegere decât denumirea din vitrină.
De la calapodul cizmarului la sneakers
Calapodul este forma peste care cizmarul construiește pantoful. El dă volum în zona degetelor, la călcâi și peste partea de sus a piciorului. De aceea, două modele marcate cu același număr pot fi resimțite diferit. Un vârf îngust reduce spațiul disponibil, în timp ce alt calapod poate lăsa degetele mai libere, chiar la aceeași mărime trecută pe etichetă.
Industrializarea a schimbat felul în care se producea încălțămintea. În secolul al XIX-lea, combinația dintre partea superioară din pânză și talpa de cauciuc a apărut în încălțămintea pentru sport și timp liber. Astăzi, sneakers pot combina materiale textile, piele sau materiale sintetice, o talpă intermediară pentru amortizare și o talpă exterioară cu un profil ales în funcție de utilizare. Colecția de sneakers, Bata Shoe Museum

Cum alegi încălțămintea de azi pornind de la ce ai nevoie?
- Pentru mers zilnic: lasă loc degetelor, verifică dacă piciorul rămâne stabil la călcâi și probează cu șoseta pe care o porți de obicei. Explorează pantofii sport pentru damă.
- Pentru vreme rece: uită-te la profilul tălpii, căptușeală și spațiul pentru o șosetă mai groasă. Poți compara ghetele pentru bărbați sau citi ghidul despre modele și mărimi Caprice.
- Pentru o ținută elegantă: verifică unde se îndoaie pantoful când pășești și dacă simți presiune în față. Vezi pantofi eleganți de damă și compară formele vârfului.
Dacă alegi online, măsoară ambele picioare și compară-l pe cel mai lung cu tabelul modelului. Apoi uită-te la forma vârfului și la felul în care se închide pantoful. Dincolo de toate materialele noi, aceeași întrebare rămâne utilă: cum se așază perechea pe piciorul tău, la pasul tău?
Întrebări despre istoria încălțămintei
Din ce erau făcute opincile românești?
Inventarele de patrimoniu consemnează, de exemplu, opinci din piele de vită sau de porc, cu legături din piele ori din lână. Materialele și detaliile de construcție variau între piese.
Ce sunt nojițele și obielele?
Nojițele sunt legăturile care prind opinca pe picior. Obielele sunt bucăți de țesătură care se înfășurau în jurul piciorului înainte de încălțare.
Care este unul dintre cei mai vechi pantofi de piele păstrați?
Unul dintre cele mai vechi exemple cunoscute este pantoful de aproximativ 5.500 de ani descoperit la Areni-1, în Armenia. Vechimea piesei indică momentul din care s-a păstrat această dovadă, iar începuturile încălțămintei sunt probabil mai vechi.

